Zelist

M-a pus dracu să intru în zelist...

Faptul că am rămas şocat de cât de mult se scrie, câte postări se fac pe minut/oră...m-a făcut să concluzionez că eu sunt un biet pui de Crevedia.

M-am băgat și eu în seamă, să văd unde mă aflu în topul zelist... în ziua de joi, când și-a făcut actualizarea, am primit cu zâmbet știrea că sunt mai tare decât 57% dintre blogeri... ținând cont de faptul că scriu rar, adică rar de tot, și că la mine lumea citește, dar nu lasă niciun comentariu. Puțin știu că acel comentariu, scris și la mișto, în grabă, părtinitor sau nu, pe îmi aduce o mai bună clasare în zelist.

Acum, vine și o întrebarea: ce țintă mi-am ales, să scriu că așa simt, fără a mă interesa o eventuală clasare între blogeri, bucurându-mă de vizita prietenilor sau acum sunt frământat de ideea că pot mai mult, că locul meu în zelist nu e corect?

Păi logic că mă frământă ceva, dar nu știu cărui sentiment să-i dau întâietate, faptului că sunt citit și nu lasă lumea comentarii sau că deocamdată mă aflu într-un top rușinică... În luna decembrie am fost dezamăgit, nu am mai avut cetitori, puțini, exagerat de puțini.

Parcă îmi este dor de Ionuț, oricine ar fi el. A fost singurul care a avut pretenții de la mine... mai nașpa că nu știu cine e...

Și da... mă frământă o idee.. pentru cine scriu eu în momentul de față? Mie, prietenilor sau a devenit o competiție. Oare are vreo legătura cu firea mea competitivă?

Are cineva vreo părere pe aici sau sunt la fel de singur?

Oricum am să scriu. Na ! :p